| 1.
|
ADEMEN'I, ademenesc, vb. IV. Tranz. A atrage, a ispiti, a momi, a tenta pe cineva, de obicei cu vorbe înselătoare; a însela pe cineva. ♦ (Rar) A seduce o femeie. [Var.: (reg.) adimen'i vb. IV] - Cf. magh. adom'any.
Sursă
: DEX'98
(851)
- ana_zecheru |
| |
| 2.
|
A ademeni ≠ a dezgusta
Sursă
: Antonime
(68511)
- siveco |
| |
| 3.
|
ADEMEN'I vb. 1. v. tenta. 2. v. însela. 3. v. seduce. Sursă
: Sinonime
( 170947)
- siveco |
| |
| 4.
|
ademen'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. ademen'esc, imperf. 3 sg. ademene'a; conj. prez. 3 sg. si pl. ademene'ască
Sursă
: DOR
(220308)
- siveco |
| |
| 5.
|
A ADEMEN//'I ~'esc tranz. 1) A atrage prin calităţile sale deosebite. 2) (persoane, mai ales femei) A determina la relaţii sexuale prin promisiuni false; a seduce; a însela. 3) rar A face să se amăgească, recurgând la diverse mijloace necinstite; a păcăli; a însela; a amăgi. 4) fig. A atrage de partea sa prin siretlicuri; a prinde în mreje; a capta; a captiva. /cf. ung. adom'any
Sursă
: NODEX
(321902)
- siveco |
| |
|
|